Vasile Voiculescu
Nu sunt singur
Obarsiile-izvoare ma mai leaga. Nu sunt singur. Mi-a crescut pe camp o floare, unde sunt, sa nu fiu singur. Jaruri sfinte, nor fierbinte trec pe cer, sa nu ard singur. Inimi bat, se spun cuvinte, pe pamant sa nu cant singur. Umbra-alaturi ia fiinta, unde merg, sa nu merg singur. Neguri vin din nefiinta - ¬marturii ca nu sunt singur. Vulturi din robie scapa si se-nalta; nu lupt singur. Cade in abis o apa, in adanc sa nu cad singur. Focuri sunt si a credinta. Acest gand cat mai palpita schimba moartea-n biruinta: nu sunt singur , nu sunt singur.
|