CCXXXV
| 30.12.2010, 13:15:14 | |
| Vasile Voiculescu CCXXXV Mă lupt să scap iubirea de pătimaşul trup, Să n-o mai sorb cu ochii, să n-o mai muşc cu gura, Din laţu-mpreunării sălbatice s-o rup, S-o curăţesc de carne, ca de pe aur zgura; Să te ador în suflet; doar duhul să-ţi aleg- O veşnică-mbinare a doua raze line… Dar cum te-arăţi, mă-ntunec… şi sufletul întreg Se face ochi, piept, braţe… zbucnite către tine, Pâlpâitor de pofte, iar dinainte-ţi cad; Din nou vremelnicia îşi cască-n mine-abisul. Rostogolit pe dâre de flăcări, ca-ntr-un iad, Mă-ntorc, cântând în carne…Mă doare numai visul Că mai presus de fire, putând să o răstoarne, Iubirea e sămânţa eternităţii-n carne. | |
|
| |
| Vizualizări: 384 | Descărcări: 0 | | |
| Total comentarii : 0 | |